Business - Analize

Daca in urma cu doi ani se vorbea despre o lipsa a cererii pe piata avocaturii business din Cluj, in prezent, dezvoltarea economica a zonei a schimbat radical situatia. In urma cu mai bine de 10 ani, cand au aparut primele reglementari privind avocatura, doar cativa avocati bucuresteni au avut initiativa infiintarii unor cabinete de avocati asociati, restul preferand profesarea meseriei in mod independent, in cadrul propriului cabinet de avocatura.

In prezent, cei care au avut viziunea unor case de avocatura, intr-un moment in care piata era putin sau chiar deloc pregatita pentru astfel de servicii, culeg roadele pariului pe care l-au pus cu viitoarea dezvoltare a mediului de afaceri din Romania. Razvan Gheorghiu-Testa, Partener la Tuca Zbarcea si Asociatii, responsabil cu dezvoltarea proiectului de la Cluj-Napoca a firmei de avocatura bucurestene, sustine ca „adevarata avocatura de business dateaza de vreo 6-7 ani, iar in ultimii 3 ani acest segment al serviciilor profesionale a cunoscut cea mai intensa crestere si dezvoltare.” Printre factorii care au determinat aceasta evolutie se numara fluxul crescut de investitii straine, privatizarile, finalizarea procedurii de integrare in UE sau fondurile structurale.

La inceput de drum

Intrebarea care se naste firesc este de ce la Cluj firmele de avocatura au aparut cu o intarziere de aproape un deceniu fata de Bucuresti. Un posibil raspuns se poate regasi in declaratia data pentru Saptamana Clujeana de prodecanul Baroului Cluj, Mirel Ionescu, la inceputul anului 2006. La acel moment, Mirel Ionescu sustinea ca “Piata din Cluj nu e suficient de mare pentru a genera o cerere insemnata pentru firme de avocatura, iar in lipsa cererii nu a aparut nici oferta.”Milena Nistorescu, Partener la Nistorescu, Somlea si Asociatii in asociere cu Tuca Zbarcea si Asociatii afirma ca in prezent exista doar 12 societati civile profesionale de avocati inregistrate la Baroul Cluj. Insa, continua aceasta, este vorba despre un aspect care se va schimba pe fondul dezvoltarii continue si a asocierilor care se preconizeaza in urmatorii ani.Nu toate cele 12 societati civile de avocati sunt firme de avocatura care sa urmeze modelul marilor case de avocatura internationale sau din Bucuresti, unele fiind mai degraba asociatii familiale ce reunesc avocati, membri ai aceleiasi familii.

Prima firma clujeana, abia in 2006

La Cluj, prima firma de avocatura, dupa chipul si asemanarea celor din Bucuresti, Bejenaru, Filip si Partenerii (BFP), a luat fiinta in februarie 2006. In prezent, activitatea firmei depaseste cadrul unei simple case de avocatura, functionand pe cinci centre de profit. Primul - cu cea mai mare pondere - este reprezentat de societatea de avocatura. Pe langa acesta exista un centru de consultanta pentru finantari europene, de real-estate (consultanta si intermedieri), de tax planning si unul de recuperari creante. Aceste ultime patru centre de profit sunt SRL-uri de sine statatoare, dar membre BFP, dupa cum arata Mihai Bejenaru, managing partner al Bejenaru, Filip si Partenerii. Societatea de avocatura este insa cea care angreneaza cei mai multi angajati, 24 din totalul de 31 ai consortiului, aducand circa 75% din veniturile totale.Despre modul in care a reactionat piata la aparitia firmei de avocatura, Mihai Bejenaru sustine ca tocmai faptul ca in Cluj nu exista o astfel de firma i-a determinat pe asociati sa porneasca acest proiect. La acel moment, sustine Bejenaru, piata clujeana era pregatita pentru serviciile unei firme de avocatura, insa, adauga el, nu exista o cerere concreta. „Companiile locale stiau ca isi doresc altceva decat ce le oferea piata, dar nu stiau exact ce. In momentul aparitiei ofertei de servicii a firmei noastre, multi au inteles ca acestea se pliau exact pe nevoile lor.”

Alo, aterizeaza Capitala!

La sfarsitul lunii mai 2007, Baroul Cluj-Napoca a autorizat cererea depusa de Tuca Zbarcea si Asociatii din Bucuresti privind deschiderea unui sediu secundar in Cluj. Activitatea a fost demarata cu o echipa formata din doi parteneri locali si alti sase avocati colaboratori. Biroul a fost deschis in asociere cu o firma clujeana de avocatura - Nistorescu, Somlea si Asociatii. Tuca Zbarcea si Asociatii s-a infiintat in martie 2005, iar in prezent numarul avocatilor se ridica la 75, la care se adauga alti 44 de angajati. Deocamdata, biroul de la Cluj este primul de acest gen in teritoriu, insa casa de avocatura are colaborari cu avocati din toate marile orase. Mihai Bejenaru considera ca, in viitor, piata clujeana va fi asaltata de firme de avocatura, atat din Bucuresti, cat si internationale si estimeaza ca in curand, numarul caselor de avocatura clujene se va apropia de 10. „Investitorii straini care vin in Cluj vin de obicei cu propriile case de avocatura, iar acestea din urma prefera sa colaboreze cu firmele locale de profil, care cunosc mai bine situatia din zona. Or, cum aceste firme evita sa colaboreze cu cabinete individuale, sunt convins ca, pentru a nu rata o asemenea oportunitate, tot mai multi avocati clujeni vor opta pentru firme specializate”, concluzioneaza Bejenaru.

Firma vs cabinet individual

„Cred ca fiecare isi are rolul si locul sau pe piata. Exista avocati la fel de merituosi atat in cabinetele individuale, cat si in casele de avocatura. De aceea, nu as vorbi de avantaje sau dezavantaje”, afirma Razvan Gheorghiu-Testa. „Consider, mai degraba, ca exista cateva diferente specifice, legate de dimensiunea echipei de avocati dintr-un cabinet individual, de portofoliul de clienti si, implicit, de proiectele si dosarele pe care le gestioneaza un astfel de cabinet”, continua acesta. Marile case de avocatura din Romania sunt societati civile si profesionale de avocati, cu pana la 10-15 avocati asociati (formula de organizare imposibila la nivelul unui cabinet individual de avocatura) si 70-75 de avocati colaboratori, ceea ce permite gestionarea concomitenta a unui numar mare de proiecte de anvergura, de la dosare de instanta, arbitraje internationale, procese de privatizare, restructurari complexe de societati comerciale, listari la Bursa, proiecte de concesiune, tranzactii imobiliare sofisticate etc. Mihai Bejenaru puncteaza si el cateva dintre avantajele unei perspective business asupra avocaturii, materializata prin case de avocatura. In primul rand, el aminteste abordarea unor proiecte de mare anvergura, ce necesita imobilizarea unor resurse umane insemnate, dar si un randament profesional mai bun, transpus in rezultatele financiare. Ca si dezavantaje sau motive care ii determina pe unii avocati sa evite asocierea, un loc important il are „teama de procente”, pentru avocatii care s-au obisnuit cu un cabinet propriu si ar urma sa treaca la o firma unde profitul este impartit in functie de numarul de procente detinut de fiecare asociat. Un alt posibil element inhibitor pentru demararea unui astfel de proiect il reprezinta investitiile. Bejenaru afirma ca, cel putin in primii ani, profitul obtinut trebuie reinvestit aproape in totalitate in dezvoltarea firmei, roadele asocierii devenind vizibile abia dupa ce acest proces a fost finalizat.

Pana la 200 de milioane de euro in 2008

Razvan Gheorghiu-Testa sustine ca, in 2007, valoarea pietei de avocatura a evoluat pana la nivelul de 100-120 milioane de euro, iar pentru acest an nu se asteapta la schimbari radicale. De asemenea, declara el, „sunt posibile o serie de miscari pe piata, intrari ale unor firme internationale de avocatura, fuziuni sau preluari, sau, dimpotriva, divizare - plecari masive din randul firmelor care isi desfasoara activitatea in acest moment”. De altfel, problema migratiei fortei de munca intre casele de avocatura a fost sesizata inca de anul trecut si de Mihai Bejenaru. Acesta afirma ca, data fiind dezvoltarea pietei avocaturii business, se resimte nevoia cresterii volumului personalului. Or, cea mai simpla forma de atragere a unei persoane calificate ce lucreaza la o firma de avocatura este o oferta financiara tentanta. Bejenaru afirma ca, in acest context, cele mai mari cheltuieli ale unei case de avocatura sunt cele cu remunerarea echipei. El admite ca au existat cazuri in care unii dintre angajatii firmei clujene au acceptat ofertele venite din partea unor case de avocatura din Bucuresti.Intensificarea competitiei, asteptata atat pentru 2008, cat si pentru urmatorii 2-3 ani, va avea, potrivit actorilor din piata, doar efecte benefice, ce vor inalta stacheta serviciilor. Cat despre teama de o concurenta mai puternica, acestia afirma ca, cel putin in urmatorii 2-3 ani, cererea de pe piata va permite si chiar incuraja aparitia unor noi firme de profil.Pentru anul 2008, pe langa o crestere a concurentei intre firmele de profil se asteapta si o crestere sanatoasa a acestei piete, care ar putea ajunge la finalul anului la 180-200 de milioane euro. Potrivit lui Bejenaru, daca din aceasta valoare este exclusa Capitala, restul tarii va concura pentru o suma de 60-80 milioane euro, dispersata in principal in Transilvania. In opinia sa, din cele maxim 80 de milioane, in Moldova si Muntenia vor ajunge doar circa 20-30%.

Tariful orar

Potrivit lui Mihai Bejenaru, o problema cu care s-a confruntat BFP la nivel local a fost reticenta clientilor cu privire la plata in functie de tariful orar. Insa, pe parcurs clientii s-au obisnuit cu acest sistem, practicat de firmele bucurestene, iar acum aceasta problema s-a solutionat. Valoarea tarifului orar variaza in functie de persoana care realizeaza proiectul si de nivelul profesional al acesteia. In BFP exista sase niveluri profesionale, pornind de la studentul aflat in practica pana la nivelul superior, avocatul partener. Tarifele orare practicate de BFP in prezent sunt de 85-180 euro/ora, in vreme ce preturile practicate in Bucuresti pornesc de la 90 euro/ora si pot ajunge chiar la 450 euro/ora. Insa, cum regula este ca un document sa nu paraseasca sediul firmei fara a fi verificat si de o alta persoana decat cea care l-a intocmit, aceasta persoana fiind situata pe un nivel superior, clientul va plati practic doua tarife orare, unul pentru cel care l-a intocmit si unul, mai mare, pentru supervisor.

„Regiunea de Vest a Romaniei are cel mai mare potential de dezvoltare din tara, aspect evidentiat de altfel si de ponderea investitiilor din ultimii ani, dar are si un specific propriu, diferit de Bucuresti, care tine mai degraba de o anumita atmosfera locala. In aceste conditii, pentru noi a fost doar o chestiune de timp pana sa deschidem un birou regional, pentru a putea fi aproape de clientii nostri, dar si de clientii potentiali”, precizeaza Razvan Gheorghiu-Testa, Partener la Tuca Zbarcea si Asociatii, responsabil cu dezvoltarea proiectului de la Cluj-Napoca

„In acest moment avocatura este un business, ramanand o profesie liberala doar din punct de vedere al modelului de exercitare a activitatii. Pentru a avea succes, avocatura business trebuie gandita ca un business”, spune Mihai Bejenaru, managing partner al BFP.