Business - Interviuri

Prof. dr. Niels Schnecker, Managing Senior Partner SvWP: “Romanii nu se uita la eficienta banilor, ci doar la dobanda”.

Compania de consultanta Schnecker van Wyk & Pearson (SvWP) a inaugurat, saptamana trecuta, la Cluj, prima reprezentanta regionala din Transilvania. SvWP este o companie de drept international, consiliere in management strategic si consultanta financiara cu sediul in Johannesburg, Africa de Sud, avand reprezentante in Romania, SUA, Germania, Franta, Turcia, Republica Moldova.

Compania a intrat pe piata romaneasca in 1993, avand prima reprezentanta la Constanta, iar in urmatorul an a fost deschisa si cea din Bucuresti.  Biroul de la Cluj porneste la drum cu doua dintre diviziile principale: corporate finance, respectiv consultanta juridica, urmand ca in urmatoarele 6 luni sa fie reprezentate si celelalte divizii ale SvWP Romania: consultanta contabila si fiscala, consiliere pentru fonduri europene, precum si asistenta pentru creditarea persoanelor fizice.

Reprezentanta de la Cluj va fi condusa de Flavius Mercean, care s-a alaturat companiei in mai 2007. Flavius Mercean a lucrat timp de 9 ani in sistemul bancar, ultima pozitie ocupata fiind cea de Corporate Manager al Centrului Regional al Raiffeisen Bank in Cluj. Divizia de consultanta juridica este reprezentata de avocatul Florin Cristea, membru al Baroului Cluj, absolvent a numeroase cursuri de specializare in Romania si SUA.

Volumul total de tranzactii al SvWP Romania, incepand din 1993, depaseste 1,2 miliarde euro. Pentru anul 2007, Schnecker van Wyk & Pearson estimeaza un volum de tranzactii de circa 160 milioane euro. Printre clientii Schnecker van Wyk & Pearson Romania s-au numarat 3TS, Hornbach, Selgros, Termoelectrica, Oltchim, Medrom, Unicom Group samd.

Prezent la Cluj, Prof. dr. Niels Schnecker, Managing Senior Partner SvWP, a avut amabilitatea de a raspunde catorva intrebari adresate de Saptamana Clujeana.

Romana Chisu: Domnule Niels Schnecker, ati decis sa deschideti la Cluj o reprezentanta a companiei Schnecker van Wyk & Pearson (SvWP). In ce masura e pregatita piata din regiune pentru acest tip de servicii?

Prof. dr. Niels Schnecker: Cred ca exista o baza foarte buna de clienti in zona centrala a Transilvaniei, si in special in Cluj. Pe langa multinationale, in regiune exista multe companii create de antreprenori romani care s-au dezvoltat frumos. De altfel, unele companii din zona sunt deja clientii nostri. Acum, am adus aceste servicii mai aproape de ei, am scurtat distantele. In orice caz, suntem prima companie de profil care isi deschide o reprezentanta la Cluj, dar sunt convins ca exemplul va fi urmat si de competitorii nostri.

Servicii integrate

R.C.: Cum va functiona biroul de la Cluj?

N.S.: Reprezentanta de la Cluj va functiona ca un sediu central. Va avea o relatie directa cu reprezentanta din Bucuresti. Iar acest lucru este foarte important. De exemplu, in domeniul finantarilor, clientii nostri din Transilvania vor beneficia de acelasi tip de servicii in raport cu institutiile financiare din Capitala ca si cei din Bucuresti. Clientul nu va trebui sa astepte ca dosarul sau sa se plimbe prin sucursalele regionale - care nu pot aproba finantari peste un anumit prag; dosarul ajunge direct in sediile centrale ale bancilor, acolo unde se iau acest tip de decizii. La fel se intampla si pe partea fiscala, de exemplu in cazul recuperarilor de TVA. Daca vorbim despre sume mari, aprobarea trebuie sa o dea Ministerul de Finante. In acest caz, dosarul clientului nostru din Ardeal ajunge direct la minister. Tin sa precizez ca SvWP e primul consultant fiscal care a reusit o recuperare de TVA de 1 milion de euro dintr-o bucata. Nu numai ca a fost aprobata, dar am incasat si banii.SvWP ofera acest tip de servici intr-um mod integrat. Vorbim despre servicii de contabilitate, fiscale, de avocatura, de project-management. Acest gen de servicii pot fi gasite in Cluj si in regiune doar separat.

R.C.: Nu va ocupati si cu auditul ...

N.S.: Nu. Am luat decizia de a nu face audit inca din 1995, desi in Romania e posibil sa ai si partea de contabilitate, si cea de audit. Traind dezastrul Enron, sunt convins ca am luat decizia inteleapta...

R.C.: Cat de importante sunt serviciile integrate?

N.S.: Sunt foarte importante, pentru ca in Romania legile se contrazic. In cazul in care o companie achizitioneaza separat aceste servicii de pe piata, e posibil ca solutiile contabile sa se bata cap in cap cu cele juridice, respectiv cu cele oferite de project-management. In schimb, noi oferim o solutie in care specialitatile s-au pus deja de acord. Mai mult, in cazul investitorilor straini, oferim solutii care sunt puse in concordanta cu legile din tarile lor. Aici avem avantajul ca detinem deja birouri in Germania, Franta, Anglia, SUA samd.

Meteahna paternalismului corporatist

R.C.: Care e exact targetul SvWP?

N.S.: Pe partea de finantare, ne intereseaza in special companiile mari. Vorbim despre finantari de peste 1 milion de euro, respectiv despre un capital de peste 5 milioane de euro. Dar, pe partea de consultanta, ne intereseaza si companiile mijlocii. Va spun si de ce. Pe de o parte, in Romania nu este utilizata pe deplin capacitatea de dezvoltare a companiilor medii, iar pe de alta parte, exista un potential de intrare a capitalului strain in aceste firme, care le-ar permite o explozie de dezvoltare. Avem un client care si-a triplat activitatea in urma unei astfel de operatiuni.Insa, ideea nu e de a introduce doar capitalul, ci si managementul, dar fara a-i lua investitorului roman dreptul de decizie, ci de a-l educa, de a-i oferi un sprijin, o noua viziune. Capitalul romanesc a avut si are inca meteahna paternalismului corporatist. Foarte multi dintre patronii - cu ghilimelele de rigoare - din companiile medii romanesti inca mai sunt implicati aproape in fiecare decizie din companie; se ocupa de amanunte. Ceea ce noi le oferim prin consultanta este increderea de a delega. Romanii au inca aceasta problema: cred ca daca deleaga vor fi furati. Noi le aratam ca exista variante prin care pot delega si, in acelasi timp, pot dormi bine noaptea. In timp ce in Bucuresti sunt doar firme mici si mari, in Transilvania exista cel mai mare numar de companii medii pe metrul patrat din Romania. In Transilvania, multi antreprenori romani au inceput afacerile in anii ‘90, au ajuns la un platou de 10 milioane de euro si s-au oprit acolo. De ce? Din cauza ca nu stiu cum sa treaca de acel prag.

Cat costa banii?

R.C.: Cum poate trece o companie de acel prag, apropo de solutii de finantare?

N.S.: Printr-o inginerie financiara. Iata un concept pe care presa - cu respectul de rigoare fata de presa - l-a stricat. In realitate, nu este un concept peiorativ, ci o stiinta in sine. Ingineria financiara inseamna utilizarea diferitelor metode de finantare pentru a oferi un pachet de plan financiar complet. Inseamna ca folosim mai multe mecanisme, precum leasingul, creditul bancar, capitalul privat, cel bursier (care poate fi si sub forma de bonduri) pentru a-i oferi clientului o solutie pentru o strategie de dezvoltare. Antreprenorul roman se duce direct la banca si cere un credit de 20 milioane de euro. In domeniul imobiliar, unde marjele de profit sunt inca foarte mari, antreprenorul nu-si da seama ca solutia aleasa de el este scumpa; in schimb, in industrie, unde marjele de profit sunt mai mici, clientii se plang ca sunt „cocosati” de credite. Poate situatia ar fi stat altfel daca acea finantare era pe capital sau pe leasing. Echipa noastra, uitandu-se la necesarul de dezvoltare al unei companii, pune la punct un pachet financiar folosind toata paleta disponibila. Alege cele mai bune variante de finantare, in functie de eficienta lor. Din pacate, romanul nu se uita la eficienta banilor, ci doar la dobanda. Crede ca a facut o mare afacere daca a luat un credit cu o dobanda de 7,5%, in timp ce dobanda in piata e 8%. Acel 7,5% poate fi foarte scump pentru necesarul sau de dezvoltare. S-ar putea sa-i convina sa plateasca o dobanda mai mare la un credit care i se esaloneaza pe mai mult timp. Poate sa-i convina sa ia un credit cu 10% dobanda pe 15 ani decat unul cu 7% pe 5 ani. Avand o rata foarte mica, reuseste sa-si creeze niste rezerve pe fluxul de numerar - la care nimeni nu se uita in Romania, rezerve pe care le poate investi in obiectul de activitate si care ii pot scadea din costul de credit. Ajunge sa plateasca la banca mai putin decat daca ar fi luat acesti bani pe 5 ani cu o dobanda de 7%. Acestea sunt ingineriile financiare... iar inginerul financiar este persoana care face designul si montajul elementelor financiare. Pe de alta parte, ai nevoie si de inspiratie. Imi aduc aminte de perioada in care eram invatacel la First Boston - acum e Credit Suisse First Boston, iar seful meu mi-a spus ca trebuie sa ai muza in finante. Sigur ca este o stiinta, care opereaza cu exactititati, dar un bun finantist trebuie sa gandeasca in afara calapodului.

R.C.: Cum vi se pare legislatia romaneasca in domeniul fiscal?

N.S.: E o catastrofa. Codul Fiscal e un element foarte important in planificarea financiara, dar in Romania nu poti face un plan pe 10 ani pentru ca nu stii ce te asteapta pe Codul Fiscal. Apoi, Romania e tara cu cele mai multe fonduri de platit. Se spune ca avem o fiscalitate mica, dar asta e doar in cazul impozitului pe profit. Fiscalitatea inseamna totalitatea taxelor si impozitelor pe care o companie le are de platit.

Evaziune vs. evitare fiscala

R.C.: Care e solutia ideala? Mutarea sediilor in paradisuri fiscale?

N.S.: Sustinem si recomandam acest sistem, care continua sa fie incriminat in Romania. Aici nu este vorba despre evaziune, ci despre evitare fiscala. In Caraibe, Cipru, etc, veti gasi sucursalele celor mai mari nume de companii din lume. Au acolo un birou, cu un avocat sau doi-trei oameni care fac facturare. Paradisurile fiscale sunt parte din jocul de-a soarecele si pisica care exista si va exista mereu intre contribuabili si stat. Este normal sa existe aceste sisteme, ele fac parte din globalizare, iar daca Romania continua sa aiba o atitudine incriminanta, aproape de penalizare, va indeparta marile investitii. General Motor, General Electric, Siemens, marile banci - toate au sedii in paradisuri fiscale. Este un lucru normal, care face parte din arhitectura fiscala a unei companii. Trebuie sa am aceasta posibilitate: platesc o parte din impozite, iar o parte incerc sa o evit. Nu sa evadez, ci sa evit. Legal. In Romania nu s-a inteles acest lucru. In Romania exista inca o fascinatie pentru capitalul social. A fost recent o discutie despre o companie cu un capital social de 1.000 de dolari care a cumparat o firma de stat. Si care e problema? Daca va uitati la capitalul social al General Motors o sa descoperiti ca are 10.000 de dolari.

R.C.: Da, dar General Motors  are un istoric in spate, e un brand...

N.S.: Sunt de acord. Numai ca in Romania exista o fascinatie pentru capitalul social.

R.C.: Poate pentru ca raspunzi in limita capitalului social...

N.S.: Peste tot in lume e asa. Dar ca sa dau in judecata pe cineva pot sa o fac si fara un capital social urias. Iar problema raspunderii se pune in momentul in care o companie da faliment. Dar pana la faliment e o cale lunga; vorbim totusi despre companii care au o baza materiala, proprietati. Romania trebuie sa se modernizeze in gandire.

R.C.: Cum anume?

N.S: Incet. In trei generatii. Am avut ocazia sa discut de cateva ori cu regretatul Silviu Brucan si intotdeauna i-am spus ca este un mare optimist. Eu sunt uimit de faptul ca studentii mei sunt deja infectati de acelasi virus pe care il au si adultii. Inseamna ca singura modalitate de a incerca sa schimbi mentalitatea este de a te adresa elevilor de liceu, ba chiar celor din clasele primare.

R.C.: Sunteti si viceguvernator I al Lions Club District 124 Romania. In urma cu o saptamana, Bucurestiul a gazduit forumul european anual al cluburilor Lions. Cum a fost evenimentul?

N.S.: Au fost 1.116 participanti din 59 de state. Am deschis o carte de onoare, in care unii membri au semnat. Toti, chiar si cei despre care unii afirmau ca sunt foarte carcotasi, au spus ca a fost cel mai bun forum european organizat vreodata. Ne mandrim cu acest lucru, mai ales ca de aici, din Cluj, au fost doi oameni care au facut parte din cercul intern al organizatorilor: Razvan Rotta (fostul guvernator) si Sorana Popa.