Opinii - Comentarii

La sfarsitul lui octombrie cateva ziare clujene (Ziua de Cluj, Adevarul dar si Evenimentul Zilei) relatau despre „cartea de un milion de euro, comoara nestiuta din Biblioteca Academiei”, referindu-se la cartea lui Copernic, De revolutionibus orbium…, tiparita in 1543 la Nürnberg. Dupa 60 de ani de ”v-ati ascunselea”, profesorul universitar Gheorghe Stratan a descoperit „din greseala” exemplarul evaluat la un milion de euro.

„Nimeni nu a stiut ca exista aceasta carte”- a afirmat profesorul Stratan, „in prezent in intreaga lume se mai gasesc doar cateva zeci de exemplare”, exemplarul din Cluj fiind „fara indoiala singurul din tara”. Ovidiu Campian, specialist in carti rare al Bibliotecii Academiei din Cluj a mentionat: „Cartea a fost dovedita ca unicat. Exista o controversa legata de acest fapt, insa pe baza dovezilor prezentate de profesorul Stratan, s-a stabilit ca este singura de acest fel din lume.”

Posesorii exemplarului De revolutionibus orbium... cu siguranta nu s-au gandit ca secolul marilor descoperiri va incepe in toamna anului 2009, la Cluj. Primul posesor al „volumului de peste un milion de euro” a fost Ferenc Krasznai (de altfel initialele „F.C.” au fost imprimate si pe coperta de piele a cartii). El a procurat cartea la doar sapte ani de la aparitie(!). Cel de al doilea posesor, Benedek Árkosi, a studiat medicina si filosofia la Universitatea din Padova (1636) iar dupa revenirea la Cluj a fost profesor al Colegiului Unitarian si cunoscut medic al orasului. In anul 1647 Árkosi a donat opera lui Copernic nobilului maghiar Ernyei István Mosa. De revolitionibus orbium coelestium a ajuns in biblioteca Bisericii Unitariene din Cluj cel mai probabil dupa moartea lui Mosa. (In catalogul din 1661 al volumelor lui Árkosi Benedek si Ferenc donate Bisericii Unitariene din Cluj opera lui Copernic figureaza la numarul 18 iar in catalogul bisericii unitariene clujene, intocmit in 1738, la numarul 164.)

In 1948 opera lui Copernic si-a schimbat radical orbita de odinioara. Odata cu nationalizarea scolilor, biblioteca Colegiului Unitarian din Cluj a intrat sub tutela Academiei Romane. Biblioteca Academiei din Cluj, construita in anii ’70, se distinge in primul rand prin „eleganta” si „stil”. Putini stiu faptul ca aici se gasesc fondurile bibliotecilor nationalizate de comunisti, dupa cum urmeaza: Biblioteca Romano-Catolica „Lyceum”, Biblioteca Colegiului Reformat, Biblioteca Colegiului Unitarian din Cluj, Biblioteca Manastirii Franciscane, Biblioteca Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Blaj si Biblioteca Episcopiei Romano Catolice din Satu Mare.

Sute de cercetatori autohtoni si straini au vizitat anual (cel putin dupa anul 1989) biblioteca din strada Kogalniceanu/Farkas, dar n-au reusit sa descopere secretul de „milioane” al lui Copernic. „Bijuteria” a stat ascunsa 60 de ani, dar ca urmare a recentei descoperiri „va atrage atentia intregii lumi asupra orasului si a Bibliotecii Academiei”.

In anul 1973, la aniversarea a 500 de ani de la nasterea lui Copernic, cativa cercetatori „neinsemnati” au stabilit cu o exactitate demna de invidiat orbita parcursa de doua exemplare din editia princeps al lui Copernic, primul fiind „unicul” exemplar din Cluj, iar cel de al doilea „unicul” exemplar din Brasov (vezi: Archiv der Honterusgemeinde). Studiul publicat de regretatul József Hajós (vezi: revista Korunk 1973) sub titlul: Korai Kopernikusz-vonatkozásainkról/Copernic in actualitate (sic!), a descris amanuntit istoria exemplarului din Cluj. Parte din studiu a fost readusa in actualitate(?!) inca odata in volumul Barangolás kolozsvári könyvtárakban/Prin bibliotecile clujene aparut acum zece ani. Tot cu ocazia comemorarii lui Copernic, in anul 1973, Pál Binder publica in ziarul Brassói Lapok un interesant articol despre teoria lui Copernic. Valoarea articolului consta insa in datele bibliografice referitoare la exemplarul editio princeps din Brasov. (Binder a gresit doar referitor la originea exemplarului atribuindu-l primarului orasului, Michael Weiss. Exemplarul detinut de Weiss a disparut din evidențe inca din anul 1689. Copia existenta a fost procurata din Viena in anul 1796.) Si binecunoscutul carturar Ádám Dankanits a publicat o serie de articole referitoare la acest subiect. Revista A Hét (1973) a redat un articol referitor la exemplarul din Cluj iar un an mai tarziu volumul intitulat XVI. századi olvasmányok/Lecturi din sec. al XVI-lea (ed. Kriterion), a prezentat pe larg  receptarea lui Copernic in Transilvania, mai mult decat atat, a fost publicata si fotografia paginii de titlu a bijuteriei descoperite in 2009. Articolele si studiile scrise in limba maghiara pare ca nu au avut un impact major, dar in anul 1994 Puiu Sidonia, scriind despre Circulatia cartilor lui Georgius Agricola in Transilvania, a atras atentia si asupra cartii De revolutionibus orbium, fiind legata impreuna cu De re metallica de Agricola. In anul 2002, a aparut la Leiden cartea lui Owen Gingerich intitulata An annotated Census of Copernicus’ De revolutionibus (Nuremberg, 1543 and Basel, 1566). In aceasta recenta publicatie savantul a luat in evidenta cele „cateva zeci de exemplare” din lume, ajungand la aproximativ 270 de exemplare ale editiei princeps. „Vanatorul maghiar al cartilor lui Copernicus”, Farkas Gábor Farkas, intr-un studiu aparut recent, (Rövid áttekintés a Kopernikusz-példányok sorsáról a Kárpát-medencében/Scurt istoric ale exemplarelor lui Copernic in bazinul carpatic) dateaza amanuntit receptia maghiara a operei coperniciene, demonstrand, ca in prezent exista 62 de exemplare din editia din 1542 [De lateribus et angulis triangularum], 279 de exemplare din editia din 1543 (impreuna cu exemplarele din Cluj si Brasov), 326 de exemplare din editia 1566 (impreuna cu exemplarele din Ljubljana si Kalocsa). In seria volumelor A Kárpát-medence kora újkori könyvtárai va aparea in curand cartea cercetatoarei Gyöngyi Bíró din Ungaria: „Menjetek, szép könyvek, Kolozsvárra!” Unitárius intézményi- és magánykönyvtárak Kolozsvárott a kezdetektől 1738-ig/Duceti-va carti frumoase la Cluj. Biblioteci institutionale si private unitariene de la inceputuri pana la 1738. Acest volum contine printre altele si o ampla descriere bibliografica a carții lui Copernic.

Nu vrem sa diminuam importanta „descoperirii” din Cluj, vrem doar sa accentuam faptul ca Biserica Unitariana cunoaste valoarea cartilor furate de regimul comunist. Adeptii acestui cult au adunat carte cu carte Biblioteca Colegiului Unitarian, colectia numarand in total mai mult de 30.000 de exemplare, aproximativ 40.000 de titluri. Biserica Unitariana din Transilvania si-a dedicat mare parte din activitate si avere pentru educarea noilor generatii. Donatiile profesorilor si cele ale protectorilor cultului au contribuit la formarea intelectualitatii transilvanene. Patrimoniul bisericii a fost confiscat de regimul comunist, insa ceea ce nu poate fi confiscat este implicarea acestei biserici in raspandirea stiintei, filozofiei si a umanismului. Posesorii de odinioara ai volumului De revolutionibus… au stiut de la bun inceput ce merita a fi „pus in visteriile Casei Domnului”. Valoarea cartilor nu consta numai in bani, milioane de dolari/euro, ci in raspandirea generoasa a stiintei. Probabil ca acestui fapt i se datoreaza si sarguinta lui András Elekes, tamplar de tara intr-o comuna de pe valea Homorodului Mic, care in anul 1771, probabil ascultand si de sfatul preotului, a pictat pe caseta de lemn de pe tavanul bisericii sistemul solar heliocentric al lui Copernic.