Societate - Sanatate

In primele sase luni de la demararea programului, costurile investigatiilor medicale „gratuite” la nivelul judetului Cluj au fost de 2,5 milioane lei.

De aproape doua decenii, sistemul asigurarilor de sanatate de stat este la limita colapsului, in conditiile in care cheltuielile depaseasc cu mult incasarile. Strategiile concepute de-a lungul anilor pentru a atenua criza sistemului medical au ramas fara rezultate. In aceasta situatie, in 2007, Ministerul Sanatatii a decis sa sustina un program ambitios, dar si costisitor, finantat din sumele incasate in contul taxei de viciu, aplicata produselor din alcool si tutun. Este vorba despre programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei, care, potrivit estimarilor initiale, va costa aproximativ 300 de milioane de euro.

Clujenii nu se inghesuie la analize

Presedintele Casei de Asigurari de Sanatate a Judetului (CJAS) Cluj, Mircea Morosan, a declarat ca, in primele sase luni ale programului, adica in perioada iulie-decembrie 2007, doar jumatate dintre clujenii care au primit taloanele pentru aceste analize le-au si folosit. Mai exact, in urma transmiterii a peste 300.000 de taloane in intervalul amintit doar 156.000 de persoane s-au prezentat pentru examinare la medicul de familie si 131.000 si-au utilizat talonul pentru analizele de laborator. In plus, pana la sfarsitul anului 2007, la CJAS Cluj au fost inregistrate retururi pentru circa 26.000 (8-9% din total) de scrisori ce contineau taloanele pentru aceste analize. Traseul taloanelor nu este tocmai simplu, birocratia facandu-si simtita prezenta din plin si la acest nivel. Scrisorile sunt transmise catre destinatari de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). In cazul in care destinatarul si-a schimbat adresa sau nu poate fi gasit, ele se intorc tot la CNAS si abia apoi ajung la CJAS.Slaba implicare a romanilor in programul impus de Minister a determinat prelungirea cu trei luni a duratei programului. Initial s-a prevazut ca acesta sa dureze doar 12 luni, interval in care fiecare persoana, indiferent daca este sau nu asigurata, sa se prezinte pentru analize in luna in care s-a nascut.

Mana cereasca pentru laboratoare

Costurile programului la nivel national au fost estimate, dupa cum am aratat, la 300 de milioane de euro. Populatia judetului Cluj este de circa 700.000 de locuitori. Pentru fiecare persoana, costul programului este de 16 lei pentru examinarea de catre medicul de familie si 50 lei pentru analizele de laborator. In cazul in care toti locuitorii din Cluj ar participa la program, costurile totale s-ar ridica la 46,2 milioane lei, respectiv aproximativ 12,8 milioane euro. Din aceasta suma s-au platit pana in prezent 2,5 milioane lei (aproape 700.000 euro) catre medicii de familie si 6,55 milioane lei (1,8 milioane euro) catre cele 19 laboratoare private si 6 laboratoare din ambulatoriile spitalelor de stat cu care CJAS are incheiate contracte. In total, in primele sase luni ale programului, costurile evaluarii sanatatii clujenilor au fost de 2,5 milioane euro, cea mai mare parte din aceste fonduri fiind incasata de laboratoare. Aceasta suma nu este platita din bugetul CJAS, dupa cum a subliniat Mircea Morosan, ci direct de la Minister, CJAS avand doar obligatia de a face o estimare a numarului de persoane care vor folosi taloanele in fiecare luna. In conditiile in care participarea la acest program este slaba, estimarile CJAS au fost de fiecare data prea optimiste fata de numarul persoanelor care au solicitat efectuarea investigatiilor medicale.In conditiile in care medicii de familie s-au aratat sceptici fata de utilitatea acestor analize, marii castigatori ai programului Ministerului sunt laboratoarele de analize, ale caror incasari au crescut semnificativ dupa 1 iulie 2007.

Buget mai mare, dar inca fara folos

Pentru acest an, bugetul CJAS Cluj a inregistrat o crestere de 9% fata de cel pe 2007, ajungand la 547,3 milioane lei (peste 150 milioane euro). Din aceasta suma, spitalele vor consuma 314,1 milioane lei, cu peste 20 de milioane mai mult decat in 2007. De suplimentari semnificative a avut parte si ingrijirea medicala la domiciliu - 91%, asistenta medicala primara - 76%, dispozitivele medicale - 40%, hemodializa - 55%, paraclinic - 54% si serviciile de recuperare - 31%. Singurul capitol la care s-a inregistrat o diminuare fata de anul anterior este cel al medicamentelor gratuite si compensate, unde bugetul este mai mic cu 3%, dupa cum arata Mircea Morosan.Presedintele CJAS Cluj atrage insa atentia ca, in ciuda suplimentarii bugetului, pana in momentul semnarii contractului-cadru si a normelor de aplicare vor fi utilizate sumele prevazute in bugetul pe anul trecut. Morosan a aratat ca CJAS Cluj a beneficiat practic, in fiecare an, de un buget peste veniturile obtinute. Astfel, daca pe 2007, bugetul Casei a fost de 505,4 milioane lei, incasarile s-au situat doar la valoarea de 410 milioane lei. El a subliniat ca aceasta suplimentare se datoreaza „turismului medical”, care face ca anual, circa 40% din numarul total de pacienti sa provina din judetele invecinate. Daca din bugetul CJAS ar fi decontate doar cheltuielile clujenilor, suma incasata ar fi mai mult decat suficienta.

Plata retroactiva pe 5 ani se mentine pentru cei care realizeaza venituri

Dat fiind faptul ca sistemul asigurarilor de sanatate de stat este permanent in deficit, fiecare guvernare incearca fie sa atraga cat mai multi bani la bugetul asigurarilor de sanatate, fie sa diminueze cat mai mult cheltuielile. O ultima incercare de majora incasarile CNAS a prelungit stagiul minim de cotizare de la 3 la 5 ani. Aceasta inseamna ca, in cazul in care o persoana doreste sa apeleze la sistemul sanitar de stat, aceasta trebuie sa faca dovada ca in ultimii 5 ani a contribuit la fondul asigurarilor private de sanatate. In caz contrar, ea va fi obligata sa achite retroactiv, in contul celor cinci ani, contravaloarea a 6,5% din veniturile obtinute si abia apoi sa beneficieze de servicii medicale gratuite. Anul trecut, Ministerul Sanatatii a promis ca acest stagiu va fi redus de la 5 ani la 6 luni, pentru a incuraja persoanele neasigurate sa achite atat plata retroactiva - care urma sa aiba o valoare rezonabila - cat si plata lunara a obligatiilor ce revin asiguratilor.In practica insa aceasta diminuare a avut loc doar in cazul persoanelor fara venit, iar pentru cei care obtin un alt venit - cum ar fi cel din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor sau al drepturilor de autor - stagiul minim de cotizare a ramas tot de 5 ani. Pe termen scurt, introducerea perioadei minime de cotizare de 6 luni ar fi diminuat incasarile venite din plata obligatiilor restante. Pe termen lung, prin atragerea mai multor contribuabili care sa achite cei 6,5% din veniturile suplimentare constant, numarul asiguratilor, si implicit al cotizantilor, ar fi crescut, la fel ca si incasarile.